An de an, după reîntoarcerea din concedii, medicii și autoritățile îndeamnă la vaccinare, încă de dinaintea debutului sezonului gripal. Cu toate că vaccinarea nu implică riscuri majore pentru populație, tot mai puțini pacienți se vaccinează; vaccinarea tuturor categoriilor de risc și a populației active este practic imposibilă. În cazul copiilor, gravidelor și adulților vaccinarea contează enorm și poate preveni complicații grave sau îmbolnăviri rapide, mai ales când ne confruntăm cu un sezon gripal atipic.
Gripa sezonieră este o afecțiune respiratorie comună, dar cu potențial sever, pe care o cunoaștem prea bine și care are o apariție ciclică, anuală, cam în aceeași perioadă, cu vârfuri în ianuarie, februarie. Ca să te ferești eficient de simptomele gripale, care îți pot afecta activitatea de zi cu zi și starea generală de sănătate, ai nevoie de vaccinare, singura metodă reală de prevenție cu eficiență ridicată.
Vaccinarea la copii, gravide și adulți ar trebui să fie o opțiune de luat în calcul mereu, dacă nu sunt comorbidități și alte probleme medicale grave. Pe lângă o protecție mai bună, vaccinarea va garanta în parte și o trecere prin sezonul gripal mult mai ușoară, cu simptome simplu de gestionat acasă, cu tratamente obligatorii de la medicul specialist și de la cel de familie.
Ce este gripa sezonieră și cum îți dai seama dacă e gripă sau o răceală, o alergie, o infecție cu SARS-CoV-2?
Gripa sezonieră este o infecție respiratorie virală, contagioasă, cu debut brusc cu febră, dureri musculare, oboseală puternică. Adesea se ajunge rapid, în lipsa diagnosticării și a tratamentului, la pneumonie, septicemie, insuficiență respiratorie și la agravarea bolilor cronice. Spre deosebire de gripă, răceala are simptome ușoare, predominant nazale, debutul e lent, iar complicațiile mai grave sunt rare.
Alergiile nu sunt infecții, nu sunt contagioase, tind să dea mâncărimi (ochi/nas/gât), strănut, ochi care curg, fără febră, sunt influențate de polen/praf/animale și pot fi sezoniere sau perene.
COVID‑19 și gripa se pot suprapune ca simptome, deci nu le poți diferenția sigur doar clinic și e nevoie de teste care să confirme infecția cu SARS-CoV-2. Pierderea mirosului și a gustului sau oboseala cronică care se agravează, durerile musculare mari, durerile corporale mari ar putea fi un semn al infecției cu SARS-CoV-2. COVID‑19 poate avea o incubație mai lungă și o perioadă de contagiozitate mai lungă decât gripa.
Gripa este produsă de virusurile gripale, care infectează nasul, gâtul și uneori plămânii. Are forme ușoare și uneori foarte severe, poate duce la deces, mai ales la persoanele vulnerabile. Simptomele pot fi recurente, reinfectarea în același sezon e posibilă, confirmarea etiologică și contextul epidemiologic fiind esențiale pentru diagnosticul cert de gripă sezonieră. Incubația gripei este în jur de două zile, dar poate fi și de 1-4 zile.
Virusul poate fi detectat de la 1 zi înainte de apariția simptomelor până la 5-7 zile de la îmbolnăvire; copiii mici și persoanele cu imunitate scăzută pot elimina virusul mai mult timp. A nu se confunda cu gripa „la stomac”, însoțită de diaree, vărsături, cauzată de gastroenterite virale.
Simptome tipice pentru gripa sezonieră includ: febră mare sau frisoane/senzație de febră, tuse, durere în gât, nas care curge/nas înfundat, dureri musculare și „dureri în tot corpul”, dureri de cap, oboseală marcată, uneori vărsături/diaree. Gripa are de obicei mai multe simptome „sistemice” decât o răceală obișnuită, deci sunt șanse să îți afecteze activitățile de zi cu zi.
Recuperarea tipică are loc în câteva zile până la două săptămâni, dar tusea și starea de slăbiciune pot persista mai mult, mai ales la vârstnici sau la cei cu boli pulmonare cronice.
Simptomele atipice pentru gripa sezonieră sunt: modificări de status mental / comportament (confuzie, agitație, somnolență), scăderea apetitului, iar febra poate lipsi, mai ales la vârstnici. Atenție la semnalele de alarmă chiar dacă vorbim despre o afecțiune respiratorie comună.
La copii, o respirație rapidă sau dificultate de respirație, buzele/fața albăstrui (cianoză), coastele care „trag” la respirație, o durere în piept, durere musculară severă (copilul refuză să meargă), însoțite de deshidratare (fără urină 8 ore, gură uscată, fără lacrimi) te vor trimite obligatoriu la camera de gardă pentru evaluare medicală. Se adaugă și lipsa interacțiunilor normale, febra mare, peste 40 de grade Celsius, convulsiile, tusea care nu se ameliorează.
La adulți, dacă ai dificultate de respirație, durere/presiune persistentă în piept sau abdomen, amețeală persistentă, confuzie, imposibilitate de trezire, convulsii, nu urinezi (deshidratare), slăbiciune severă, instabilitate, febră/tuse fără ameliorare, simptome agravate de boli cronice, mergi la spitalul de urgență sau chemi salvarea când simptomatologia se agravează brusc.
Semnele de gripă sezonieră la sugari pot fi mai puțin „clasice” și discutăm despre alimentație mai slabă, somnolență, iritabilitate; orice febră la mai puțin de 12 săptămâni este un semnal de alarmă și impune o evaluare rapidă. Dacă există comorbidități (astm, diabet), riscul de complicații crește la orice pacient. Gripa în sarcină este mai probabil să ducă la o boală care necesită spitalizare și poate fi dăunătoare pentru făt – se recomandă vaccin antigripal injectabil.
Ce boli/afecțiuni se pot agrava sau pot face complicații când apare gripa și de ce contează vaccinarea antigripală indiferent de categoria de risc și de vârstă?
Odată ce a avut loc infectarea cu virusul gripal, bolile cronice și cele care nu au fost diagnosticate sau tratate se pot agrava. E vorba aici despre astm, BPOC – Bronhopneumopatia Obstructivă Cronică, de fibroză chistică și alte boli pulmonare cronice, de boli cardiace (insuficiență cardiacă, boală coronariană), diabet și alte tulburări endocrine/metabolice, boală renală / hepatică, imunosupresie (HIV, unele cancere, chimioterapie/radioterapie, corticosteroizi cronici).
Afecțiunile neurologice/de neurodezvoltare, cu antecedent de AVC și dizabilități care afectează tusea/înghițirea/clearance-ul secrețiilor, obezitatea severă (indice de masă corporală peste 40), sarcina (și până la 2 săptămâni după terminarea sarcinii) se pot agrava în caz de gripă sezonieră.
Atenție la copiii și adolescenții sub 19 ani care iau aspirină/salicilați pe termen lung, riscul de complicații este unul real și la ei.
Complicațiile gripei ar putea fi: otite/sinuzite (moderate), pneumonie (virală sau suprainfecție bacteriană), inflamații la nivelul inimii (miocardită), creierului (encefalită) sau mușchilor (miozită/rabdomioliză), insuficiență multi-organ, insuficiență renală, septicemie. Infecția gripală produce inflamație sistemică, afectează căile respiratorii și poate „dezechilibra” boli și simptome preexistente.
Vaccinarea reduce riscul de îmbolnăvire (dar nu îl elimină complet; eficiența variază pe sezon), reduce riscul de vizite medicale și spitalizări, reduce riscul de a ajunge în ATI și reduce riscul de deces la pacienți internați cu gripă, de aceea e bine să te vaccinezi la început de sezon gripal. Eficiența vaccinului variază și efectele sale depind de vârstă, de răspunsul imun și de cât de bine se potrivește vaccinul cu virusurile circulante. La copiii mici riscul de forme severe ale gripei sezoniere este mare.
Vaccinarea pediatrică a fost asociată adesea cu reducerea riscului de internare la terapie intensivă pediatrică, procentul invocat fiind de 74%. Copiii pot transmite către sugarii de sub 6 luni și către vârstnici, iar reducerea infecțiilor la copii prin vaccinări poate proteja indirect familiile. Plus că un copil nevaccinat are risc mai mare de febră mare, deshidratare, complicații și, rar, evoluție critică.
Pentru gravide vaccinarea antigripală contează enorm. Gripa în sarcină crește riscul de boală severă cu spitalizare, deci vaccinul antigripal injectabil este recomandat în orice trimestru și protejează și copilul (anticorpi transplacentari și prin lapte). Se reduce riscul de infecție respiratorie asociată gripei la gravide și reduce riscul de spitalizare cu gripă pentru o perioadă lungă de timp.
La adulți și vârstnici, pacienți cu boli cronice cunoscute și tratate, vaccinarea va reduce riscul de internare, inclusiv scăderea riscului de ATI și deces la adulții spitalizați cu gripă. La persoanele cu boli cronice gripa poate agrava afecțiunea de bază și vaccinarea este esențială ca să nu se ajungă la complicații extrem de grave. În emisfera nordică epidemiile sezoniere sunt de obicei în lunile reci, octombrie-noiembrie până în martie, noiembrie-aprilie în Europa.
Pentru majoritatea persoanelor care au nevoie de o singură doză, vaccinarea ideală este în septembrie sau octombrie, dar vaccinarea poate continua și mai târziu, cât timp virusurile circulă și vaccinul e disponibil. Vaccinarea în iulie–august nu e recomandată pentru majoritatea, cu excepții când există riscul să nu te mai poți vaccina ulterior.
Pentru copiii de 6 luni – 8 ani, fără cel puțin două doze gripale primite anterior în istoricul cunoscut, este nevoie de 2 doze la interval de patru săptămâni pentru o protecție optimă.
La gravide vaccinul se poate face în orice trimestru; în trimestrul 3, vaccinarea se poate realiza mai devreme (iulie-august, dacă e disponibil) pentru protecția sugarului în primele luni. Se recomandă vaccinarea anuală obligatorie în special pentru grupurile la risc (gravide, copii mici, vârstnici, comorbidități, personal medical).
În clinicile, hiperclinicile și spitalele MedLife, vaccinarea antigripală este disponibilă și include consult de specialitate și administrarea de vaccinuri VaxigripTetra sau Influvac Tetra. Costurile sunt de aproximativ 230-290 RON, programările se fac rapid telefonic sau online, în aplicație sau prin formularul de programări. Rapelul vaccinului antigripal, dacă e recomandat, ar putea avea costuri de până la 210 RON.
Pacienții interesați de vaccinare trebuie să întrebe înainte în clinică/hiperclinică pentru că prețurile se pot actualiza periodic. Diferențele apar în funcție de medic, oraș și dacă prețul include sau nu consultația. Vaccinarea antigripală la MedLife este asigurată de medicii de familie și de cabinetele de epidemiologie/boli infecțioase.
Medicii specialiști de la MedLife vor evalua medical pacientul înainte de vaccinare, vor recomanda vaccinarea și vor evalua riscurile vaccinării, cu respectarea unui protocol strict de vaccinare, oferind și sfaturi și monitorizare după vaccinare. Răspunsurile la toate întrebările legate de gripă, vaccinare, reacții adverse vor fi primite de la personal medical calificat și pregătit pentru intervenție în caz de reacții neașteptate după vaccinare.
